Din când în când, în viața noastră apar schimbări radicale care ne aștern în față o nouă viață. Pentru noi acesta va fi anul schimbărilor, anul în care trebuie să luăm câteva decizii de cotitură.
De peste cincisprezece ani, majoritatea finalurilor de săptămână de primăvară și vară ni le-am petrecut la țară, îngrijind stupina la a cărei dezvoltare am muncit din greu.
Dacă la început, atunci când m-am apucat de apicultură, speram să fac exlusiv această meserie, acum știu că nu poate fi nimic mai mult decât o pasiune. A fost frumos să-mi petrec weekend-urile în mijlocul naturii, printre albine și miros de venin (atunci când vor să mă înțepe prin mască, albinele elimină venin, acesta are un miros mentolat, îmbătător), dar trebuie să prioritizez alte activități.
Apicultor în România
Ca și în cazul altor activități ce pot fi practicate în această țară, și apicultura este o activitate dificilă. Munca depusă într-o stupină este în primul rând fizică. În funcție de numărul familiilor de albine, îți poți petrece ore lungi de vară trebăluind prin stupină.
Cea mai solicitantă muncă este atunci când vine vremea extrasului. Dacă nu ai un ajutor în stupină ți se vor lungi mâinile și picioarele de la cât vei avea de alergat.
Indiferent dacă produci miere sau nu, munca este aproximativ aceeași. Chiar dacă sunt cele mai harnice viețuitoare din univers, fără intervenția omului acestea vor rămâne fără regină și, odată umpluți fagurii cu miere, își vor căuta altă casă, plecând din stup.
Banii obținuți din comercializarea mierii de albine obținută în stupină au fost bineveniți în bugetul familiei.
Jobul actual, sunt vânzător de utilaje agricole, îmi ocupă în întregime zilele săptămânii. Jobul este unul bun pentru zona aceasta, îmi permite să-mi întrețin familia și să avem un trai liniștit.
Va avea tata două fete
Anul acesta, cam prin vară, în familia noastră își va face apariția o nouă fetiță. Arya i se va alătura Freyei, iar timpul liber pe care-l voi avea nu mi-l voi mai putea petrece lucrând la stupi, cel puțin având numărul actual de familii de albine.
Am convenit cu soția să păstrăm câțiva stupi pentru familie, mierea pe care aceștia o vor produce să ne asigure consumul de miere.
În momentul de față punem mai mult preț pe timpul liber și pe clipele pe care le petrecem cu fata. Când cea de-a doua fată își va face apariția, este clar că timpul liber va fi dedicat celor două gâze.
Anul acesta, acestea fiind spuse, vom fi nevoiți să renunțăm la o parte din familiile de albine, dar vom câștiga timp, timp pe care-l vom dedica în întregime familiei.
